Skip to content

Recenzie Cecelia Ahern – Anul in care te-am intalnit

Iubesc sa citesc. Ma regasesc des in personaje si de cele mai multe ori chiar si dupa ce termin de citit cartea as vrea sa stiu ce au facut personajele pe mai departe. Cititul este acea activitate din timpul zilei care ma ajuta sa ma deconectez de la stresul cotidian si sa acord atentie 100% cartii si mie. Sunt clipele rezervate mie si le savurez pe deplin. Cartea apartine editurii All ♡ .

Anul trecut dupa ce am citit cartea P.S. I love you de Cecelia Ahern mi s-a deschis apetitul pentru citit si am realizat ca am neglijat acest lucru care in facea placere in detrimentul serviciului si al facultatii. But no more.

Despre cartile Ceceliei Ahern am citit numai de bine si stilul in care scrie m-a cucerit asa ca astazi vreau sa va vorbesc cu drag despre cartea „Anul in care te-am intalnit” care mi-a reconfirmat calitatea cartilor Ceceliei. Ieri am scris o postare despre ce carti am pe wishlist si imi doresc sa mai citesc si ce carti detin tot de acelasi autor si sunt la rand. Puteti gasi cartea la editura All – aici  .

 

Bestseller internațional

Câștigător al Irish Book Award for Most Popular Fiction, noul roman al Ceceliei Ahern te absoarbe cu totul în paginile lui, te pune serios pe gânduri și îți dăruiește o porție zdravănă de poftă de viață.

 „Aveam cinci ani când am aflat că o să mor”, asa își începe Jasmine povestea. Din dorința de a umple de sens fiecare clipă, înainte ca viața să ajungă inevitabil la termenul de expirare, Jasmine a lucrat ani de zile într-un ritm nebunesc, fără vreo zi de concediu medical, fără să se plângă, fără să primească avertismente. Mereu a fost însă prea obosită pentru a se ocupa de ea însăși, printre atâtea sarcini de serviciu. Acum, Jasmine are 33 de ani și a fost concediată cu șase săptămâni înainte de Crăciun. Conform contractului, primește în continuare salariul întreg și nu are dreptul de a se angaja în altă parte, ca să nu plece cu informații sensibile la concurență. Fără serviciu, este nevoită să facă față celorlalte îndatoriri ale vieții, pe parcursul acestei „vacanțe la grădină” care va dura nu mai puțin de douăsprezece luni. Mai presus de orice, trebuie să aibă grijă de sora ei, Heather, care suferă de sindromul Down și pe care a neglijat-o în ultima vreme. Abia acum deschide ochii către casa și grădina în care s-a mutat de patru ani și pe care nu a apucat să le descopere.

Deprimată, își exprimă revolta față de vecinul ei, Matt, un popular realizator de emisiuni radio, pe care îl detesta dintotdeauna, fără să fi avut ocazia de a-l cunoaște îndeaproape. Matt iubește în același timp două lucruri incompatibile: familia și alcoolul. Sub ochii lui Jasmine, viața lui se îndreaptă vertiginos spre eșec pe toate planurile. Astfel, în pragul Anului Nou se intersectează destinele a doi oameni. Amândoi se află la răscruce de drumuri. Pe măsură ce noul an își intră în drepturi, în nopțile cu lună și în zilele cu parfum de suburbie, o prietenie neașteptată se leagă între cei doi vecini.

Dar abia atunci când îl întâlnește pe Monday, un recrutor cu ochii verzi, sfredelitori, hotărât să îi ofere slujba ideală, Jasmine înțelege că viața ei o să se schimbe. Uneori, trebuie să stai pe loc pentru a face lucrurile să se miște.

         Jasmine este personajul principal al cartii. Romanul este prezentat la persoana I din perspectiva lui Jasmine si reprezinta cursul vietii ei si momentele care avut o influenta profunda asupra dezvoltarii ei si asupra viziunii ei asupra vietii si piedicile care au format-o.

Romanul debuteaza intr-un mod curios. Este prezentat primul moment greu din viata personajului principal.  „Aveam cinci ani când am aflat că o să mor” – o intamplare nefericita in care din cauza verisorului ei Kevin la varsta de doar 5 ani a aflat ca la un moment dat va muri si ea la fel ca iubitul ei bunic. Acest lucru a facut-o sa fie intr-o continua lupta contra cronometru inca din acel motiv pentru cucerirea timpului.

” Timpul meu se termina. Mi-am dat seama ca ora mea si ora altcuiva nu sunt egale. Nu le putem cheltui in acelasi fel. Ceilalti pot face ce vor cu timpul, dar nu trebuie sa ma tarasca pe mine in afacerile lor – nu am timp de pierdut. Daca vrei sa faci ceva, trebuie sa faci pe loc. Daca vrei sa spui ceva, trebuie s-o spui pe loc. […] E viata ta, tu mori, tu o pierzi. Am lucrat intr-un ritm care ma lasa fara suflare, prea obosita pentru a ma gasi pe mine insami. Multa vreme m-am vanat pe mine insami, dar de putine ori m-am prins – eram rapida. „

– acesta este paragraful care defineste actiunea cartii si in jurul careia se invarte actiunea. Nevoia ei de regasire in tumultul actiunilor facute de teama pierderii timpului este acerba si sa regaseste in fiecare capitol al cartii, fiind laitmotivul ei.

In aceasta cursa a reusit sa cunoasca succesul si sa il mentina, dar acest lucru a facut-o sa neglijeze relatiile din viata ei si sa o faca incapabila sa mentina o relatie romantica pe linia de plutire. Stilul ei in afaceri a fost concret inca de la inceput: dezvolta ideile de afaceri afacerile ei si le vindea mai departe. Insa la ultima firma la care a fost co-fondatoare nu i-au iesit pasentele. Larry, partenerul ei de afaceri, s-a simtit tradat de faptul ca ea a dus tratative de vanzare a firmei si a concediat-o facand-o sa respecte clauza de neconcurenta.

Asa numitul „concediu de gradina” presupune ca ea nu se va putea angaja timp de un an de zile nicaieri, cu atat mai putin la concurenta, dar isi va primi salariul intreg ca si cum ar lucra in continuare. Faptul ca acest lucru s-a intamplat aproape de sarbatori si nevoia ei acerba de a face ceva si iubirea pentru munca nu i-au facut viata usoara.

Avand mult timp liber a ajuns sa dea importanta vecinilor ei, unuia in mod particular- vecinului de peste strada – Matt care reprezenta suma tuturor lucrurilor pe care ea le ura cel mai mult. Matt este un realizator de emisiuni radio si are probleme cu alcoolul si ca si o consecinta a problemelor lui cu alcoolul – probleme in familie. Sfarseste prin a fi parasit de sotie care isi ia si copiii.

Ura lui Jasmine pentru Matt nu este actuala, are o istorie de 17 ani si porneste de la o emisiune in care Matt a dezbatut subiectul bolii de care sufera Heather – sora lui Jasmine – sindromul Down. Si acum faptul ca petrece atat de mult timp analizandu-l pe Matt – un alcoolic, un tata pe care nu te poti baza si o persoana meschina avand in vedere emisiunile realizate- a facut-o sa il urasca din ce in ce mai mult. Insa in timp ajunge sa vorbeasca cu el foarte mult. Asa ajunge sa-l cunoasca din ce in ce mai bine si dupa ce el isi pierde slujba simte nevoia sa il „salveze”. Replicile taioase dintre ei au facut deliciul cartii si erau frapant de directe si fara cuvinte cu dublu inteles. Cei doi sunt foarte asemanatori si nu sunt atat de diferiti precum cred.

Dupa ce mama lui Jasmine s-a stins din viata, ea a simtit nevoia sa o hyper-protejeze pe sora ei. Aceasta nevoie ii aduce multe probleme de-a lungul timpului, chiar si relatii incheiate din cauza unor remarci rautacioase. Acest an liber a facut-o pe Jasmine sa acorde mai multa importanta relatiei cu sora ei. Dar Heather nu avea nevoie de protectie indiferent de starea ei. Era matura, puternica si avea viata mai bine pusa la punct decat Jasmine. Stia exact ce vrea sa faca mai departe si ce vrea sa obtina. Este o invingatoare si reusea sa jongleze cu mai multe joburi in acelasi timp. Este atat de puternica si o protejeaza si ea la randul ei pe sora ei mai mica. Pune la cale chiar si un grup de ajutor pentru ea asemanator cu acela pe care ea il are la randul ei atunci cand vede ca sora ei are nevoie de mult ajutor din partea celor dragi. Scena cu grupul de ajutor a fost scena mea preferata din toata cartea. A fost de un amuzant si a aratat exact cum arata o familie normala si un grup de prieteni care nu sunt perfecti dar se ajuta necontenit chiar daca stangaci.

M-am bucurat sa aflu inca de la inceput ce inseamna numele Jasmine si Heather si simbolistica din spatele lor. Tatal mamei lor dupa fiecare nastere a adus in dar un buchet de iasomie si de iarba neagra. Bunicul lor iubea sa aiba grija de gradina lui si i-a insuflat aceasta iubire si lui Jasmine.

Lipsa de ocupatie a facut-o pe Jasmine sa observe ca era singura de pe acea strada care nu avea efectiv o gradina asa ca si-a facut un tel din asta. Dupa problemele cu persoanele pe care le-a angajat sa o ajute cu gradina a luat problema in mainile ei si a inceput sa faca ea tot ce trebuia. Scena cu gazonul, cu „montarea” si „remontarea” lui m-a amuzat. A reusit si a facut chiar si o fantana, o poteca din pietre (obtinuta din resturi din dalele existente anterior ) gradina a devenit frumoasa si plina de flori demne de admiratie. Refacerea gradinii a fost timpul petrecut cu ea in care a reflectat la viata ei si la regasirea ei. Un proces care a adus roade bogate.

Gradina i-a apropiat si pe Matt de copiii sai cu care avea o relatie aproape inexistenta.

Inceputul romanului mi-a dat impresia unui final previzibil – acela a unui final in care cei doi – Jasmine si Matt – se vor apropia datorita problemelor si a nevoii de a se ajuta reciproc si se vor indragosti, insa am avut surpriza sa nu fie asa si m-am bucurat mult. S-a ajuns la o prietenie frumoasa, ei ajutandu-se reciproc sa depaseasca problemele.

Viata lui Jasmine incepe sa prinda contur in momentul in care apare Monday in viata ei. Asa cum transmite si numele lui, el va fi noul inceput al lui Jasmine. Monday aduce la suprafata tot ce-i mai bun la ea si sentimentele frumoase se dezvolta pentru el natural si firesc, chiar daca relatia lor la inceput este una profesionala si pleaca pe un picior gresit – este cladita pe o minciuna „nevinovata” .

Sfarsitul a fost firesc dupa sosirea lui Monday in peisaj.

 – Accept, spun eu, iar el se apleaca si ma saruta lung si delicios, asa cum mi-am imaginat intotdeauna ca o sa fie.
– Stai cu cotul în gem, ii soptesc in timp ce ne sarutam.
– Stiu.

Romanul este construit in 4 capitole, fiecare reprezentat de trecerea timpului cu folos si dezvoltarea personajelor si regasirea lui Jasmine. „Concediul de gradina” este perioada in care Jasmine se dezvolta si o forteaza sa se bucure de lucrurile din jurul ei. Ea se bucura de multitudinea de schimbari din gradina- o reusita personala -, dar si de multitudinea de sentimente si trairi din „gradina sufletului ei”.

  • Iarna – „Perioadă de inactivitate şi degradare.”
  • Primăvara – „Abilitate de a reveni la forma iniţială după o perioadă de suferinţă.”
  • Vara – „Perioadă de dezvoltare, de perfecţionare, de frumuseţe înaintea declinului.”
  • Toamna – „Perioadă de maturitate.”

 

 

 

Concediul de gradina este asemanator transformarii omizii in fluture.

„Transformarea din crisalida poate dura saptamani, luni sau chiar ani. A mea a durat un an. Si chiar daca am devenit persoana care sunt acum, sufar o transformare si mai mare, una pe care n-o s-o recunosc decat atunci când, privind in urmă, o sa intreb: „Cine era fata aia?” Evoluam in mod constant. Presupun ca am stiut asta dintotdeauna, dar tocmai din acest motiv mi-a fost frica că ma opresc. Ironia sortii a facut sa ma mișc cel mai mult atunci cand in sfarsit m-am oprit. Acum stiu ca nu ne oprim niciodata cu adevarat, calatoria nu e niciodata încheiata, pentru ca inflorim mai departe, aşa cum i se intampla omizii care, atunci cand crede ca lumea s-a sfarsit, devine fluture.”

Recomand aceasta carte cu drag. Este plina de simboluri si invataminte.

 

Urmeaza sa citesc:

  • O suta de nume
  • Cadoul

Facebook Comments

Autor

[ABTM id=3925]

4 Comments

  1. N-am citit chiar tot…mi-e teama sa nu aflu mai devreme finalul cartii! 😀

  2. O carte frumoasa care mi-a placut extrem de mult. Am citit-o si eu la finalul anului trecut

  3. Am citit si eu cartea P.S. Te iubesc a acestei autoare si mi-a placut foarte mult. O sa o trec pe lista si pe aceasta recomandata de tine.

  4. Am citit-o si eu, mi-a placut! Cam asa am crezut si eu la inceput, ca cei doi se vor apropia 😀

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com